Gene lungi precum cortinele
Ascund decorul unei piese de teatru.
Si ce frumoase sunt actritele,
Amandoua purtand albastru.
Oh…dar in ochii tai e tragedie,
Tu razi cu pofta, zgomotos.
Pacalind pe toti ca-i comedie.
Esti un suflet orgolios.
Iar cand decorul se inunda
Si actritele se-neaca,
Cobori cortinele-o secunda
Dar te intorci din nou la joaca.
Noaptea cortinele se lasa
Actritele-si pun haine cenusii
Dar in vise te lasi culeasa,
De orgolii si gandurii pustii.
Trip to Infinity 